luni, mai 07, 2012

formulare, formulare, formulare

Formularele sunt peste tot. Sunt o multime de formulare pe care ajungem sa le completam: de la formulare cerute de stat, la formulare pentru un job, la formulare de evaluare a unui curs sau formulare de inscriere la o conferinta. Pe unele formulare le completam din obligatie, cat mai repede sa nu ne ia prea mult timp, pe unele le completam in mai multe randuri, le corectam, verificam si modificam pentru ca asteptam ca in urma lor sa se intample ceva: sa fim chemati la un interviu pentru job, sa fim acceptati ca voluntari, sa primim un contract anume, sa castigam un concurs, sa mergem la un training. Despre acestea din urma o sa vorbesc in postarea asta: despre formularele care ne trimit undeva, in urma carora primim ceva.

Sunt multi ani de cand completez formulare ca sa-mi completez si educatia si cariera dar sunt multi ani si de cand citesc si evaluez formulare. Evaluez formulare de inscriere la cursuri, la conferinte, la tabere educationale, pentru programele de voluntariat, angajare sau alte activititati din categoriile astea. Unele formulare sunt mai creative, altele sunt standardizate, altele sunt mai lungi iar altele sunt mai scurte. Fiecare formular are insa obiectivele sale clar definite pe care eu le urmaresc atunci cand evaluez aplicatii - formulare completate. Si dupa atatia ani de verificat formulare m-am gandit ca este un moment ideal sa scriu aici ce astept eu de la un formular. Si fac asta pentru ca imi place sa citesc aplicatii care spun ceva nu doar aplicatii pe care sa le deschid si dupa 10 secunde sa le inchid caci nu mai am nimic de citit.

Formularele pe care le creez eu (poate si alte persoane sau organizatii au o structura asemanatoare) contin de regula mai multe parti: partea administrativa care "sparge" destul de usor "gheata" (nume, varsta, date de contact, etc.), partea creativa prin care autorul formularului se prezinta sau transmite indirect informatii despre sine prin raspunsul la anumite intrebari cheie, partea tematica (intrebari din tematica evenimentului, fie ca sunt de genul "care este experienta ta in domeniul x" fie ca este "precizeaza care este parerea ta despre" sau "cum ai rezolva situatia y") si partea referitoare la participarea la eveniment (motivatie, asteptari, temeri, contributii) sau intrarea in organizatie. Partile componente le-am scris la modul general pentru a ne face o impresie si a putea intelege mai bine ce voi povesti mai jos.

Daca formularul contine intrebari prin care persoana se poate descrie este important pentru mine ca descrierea asta sa fie cat mai reala, eventual si cu un limbaj neformalizat. Nu consider ca cv-ul spune mare lucru despre o persoana, de aceea solicit formulare in care omul are libertatea sa se prezinte asa cum doreste. Astept aici aspecte care o definesc pe respectiva persoana: de la pasiuni la studii sau la experienta (si experiente).

Majoritatea formularelor pe care le creez sau pe care si eu le completez au 2 importante intrebari: care este motivatia ta (de a participa la eveniment, de a face parte dintr-o echipa de voluntari sau de angajati, etc.) si care sunt asteptarile de la eveniment sau de la echipa. Cele 2 aspecte pot aparea chiar asa sau pot fi mascate/ ascunse in intrebari diverse. Ce astept eu de la cele 2? 

La partea de motivatie ma astept la un raspuns in care persoana imi povesteste exact de ce vrea sa fie acolo (in organizatie sau eveniment). Mizez pe sinceritate si pe un raspuns complet. De la a vrea sa invete cum sa faca x lucru la a avea un stagiu de practica pentru urmatoarea cariera. Raspunsurile de genul "vreau sa invat ceva nou" sau "vreau sa invat A, B si C" (in care A, B si C sunt obiectivele scrise de mine si copiate in formular inca o data) ma fac sa imi pierd jumatate din interesul cu care citesc restul formularului. Daca autorul formularului nu imi spune de ce vrea jobul respectiv sau de ce vrea sa participe la respectivul eveniment de ce as alege eu persoana respectiva in defavoarea alteia. Pe langa asta, daca persoana nu formuleaza propozitii sau fraze ci raspunde "numai cu liniuta" imi transmite ca formularul nu e atat de important pentru ea si implicit nici evenimentul. Ca sa nu mai vorbim ca de regula oamenii care evalueaza formulare cauta persoane care stiu sa comunice (nu mai are rost sa vorbim acum de importanta comunicarii in vietile noastre personale sau profesionale).

La intrebarea care doreste sa verifice asteptarile persoanei respective adresez mai mult o intrebare in eventualitatea acceptarii aplicantului decat a evaluarii pentru aceasta acceptare. Vreau sa stiu de la respectiva persoana ce asteapta se intample in respectivul eveniment (nu inainte si nu dupa ci in timpul lui) pentru ca eu (si organizatia dupa caz) sa imi pot adapta programul (metodologia) in functie de asteptarile aplicatului. Trebuie sa precizez insa ca unele raspunsuri la aceasta intrebare nu sunt formulate ca asteptari sau nu au legatura cu ceea ce eu sau organizatia putem oferi: sunt asteptari personale de genul: "sa invat cat mai bine si mai multe" - invatarea este un proces personal, insa daca ar fi fost formulat ca "sa fie prezentate cat mai multe metode de atragere de fonduri" atunci formularul ar fi continut o asteptare valida pentru curs/ eveniment/ program. De aceea nu toate asteptarile pot fi atinse dar expunerea lor ma face pe mine sa inteleg de ce persoana respectiva vrea sa fie selectata. Acest raspuns completeaza cel al motivatiei si ma ajuta sa aleg intre diferite persoane. 

"Cum crezi ca poti ajuta organizatia" si "cum te poate organizatia ajuta pe tine" sunt alte doua intrebari importante pentru mine. Prima aduce un mic proces de reflectie asupra calitatilor, cunostintelor, abilitatilor si experientei persoanei respective si care dintre acestea vor fi investite in organizatie. Cea de-a doua intrebare se leaga de asteptarile pe termen lung pe care persoana respectiva le are de la organizatie.

Varietatea intrebarilor este destul de mare si prefer sa ma opresc aici cu recomandarile. Tin totusi sa amintesc tuturor celor care completeaza formulare, oricine ar fi ei si oriunde ar folosi aceste formulare ca este un instrument la fel de important precum cv-ul, poate chiar mai mult - pentru mine sigur inseamna mai mult. Si propun sa nu ne plangem cand vedem ca accesul la un eveniment sau program de voluntariat este conditionat de completarea unui festival. Sa il luam ca pe o oportunitate de a spune despre noi mai multe decat ar spune un cv si sa acordam respectul cuvenit organizatiei sau institutiei care-l solicita caci pana la urma un formular completat cu responsabilitate si cu motivatie este o forma de respect si fata de cel/ cea care-l completeaza. Si tot aici spun ca nu conteaza daca-l cunosti pe cel care-ti solicita formularul - nu te poti baza ca el te cunoaste si sa completezi un formular in 2 cuvinte. Eu ma simt prost atunci cand o persoana pe care o cunosc se inscrie la un curs pe care-l tin si se asteapta ca formularul sa fie doar o formalitate. Pentru mine nu este formalitate, pentru colegii mei, pentru organizatia mea sau dupa caz pentru seful meu, este necesitate pentru ca fiecare eveniment are un profil de participant prin care organizatorii doresc un anumit impact.

Si la final mai spun doar ca viata e mai usoara dar si mai trista cu formulare scrise "cu liniuta", asa ca prefer formulare mai lungi dar si mai aproape de realitate care sa-mi faca ziua mai frumoasa si care sa ma "plaseze" printre oameni care stiu ce vor si pot spune asta si in scris.

duminică, mai 06, 2012

Spre seara mi s-a facut somn. Soarele lumina a liniste si a caldura. In ultima vreme am simtit nevoia de un somn pe seara. Ma desprind astfel de lucru, de momentele incarcate emotional sau intelectual, ma desprind de stres sau de o zi care mi se parea suficient de lunga ca oboseala si mult prea scurta pentru ce am de facut. Apoi ma apuc iar de lucru. In seara asta insa nu am putut sa mai lucrez. Ma simt fara energie dar nu e deloc un sentiment neplacut, din contra! Ma simt linistita, resemnata cu unele lucruri si convinsa ca un somn bun creste randamentul pe orice plan, iar eu ar trebui sa invat sa dorm mai mult noaptea si sa-mi incep ziua mai devreme decat o fac acum. In fine... in linistea pe care am simtit-o asta seara am simtit nevoia sa ies pe balcon si sa caut cu privirea luna imensa care tot apare in poze pe facebook. Nu am gasit-o, insa am gasit o liniste destul de nefireasca pentru 11 seara cand in spatele blocului inca se aud grupurile de tineri ce se bucura de viata. Si in linistea asta a cartierului si a mea vedeam cum se intampla viata. In blocul de vis-a-vis un baiat ii arata unei fete ceva pe calculator. O mama facea exercitii de gimnastica in bucatarie. Un tata lucra precum un arhitect cu multe foi, creioane si rigle. Pisica de la etajul unu intra si iesea de pe balcon intr-o joaca nebuna cu o sacosa - doar ea se auzea in toata curtea blocurilor de pe langa mine. Toti cei pe care i-am vazut erau atat de aproape de geam si-i puteam vedea ca intr-un film mut in care nu aud nimic si nu simt nevoia sa completez imaginea cu nimic, cu niciun sunet. Ce stiu insa despre ei? Stiu ca mama gateste mult, ca tatal in fiecare seara din saptamana lucreaza iar ca baiatul merge pe bicicleta. Sunt oameni atat de aproape de mine, le vad momente din viata si totusi nu stiu nimic despre ei. Poate nici nu vreau sau nu ar trebui. Insa toate astea ma duc cu gandul la faptul ca uneori aducem interpretari asupra lucrurilor sau situatiilor pe care le vedem fara niciun scop anume. Nu e un lucru nou, nu e un lucru ciudat ci asta seara mi-a placut sa vad o farama din vietile lor. Si stiu ca o sa mai vad si altele. Si ma bucur. Ma bucur pentru ca imi da senzatia de mai viu, de divers, de acasa, de oameni. Ma bucur ca pot sa ma uit fara oprire la joaca lenesa a pisicii de la 1 si ma bucur ca fiecare zi din viata mea va rasuna a copii si a tineri care se bucura de curtea blocului in fiecare zi, asa cum faceam si eu cand eram copil. Imi place noua mea casa!

miercuri, decembrie 07, 2011

Prietenii fac lucruri drăguţe unul pentru celălalt

"Prietenii fac lucruri drăguţe unul pentru celălalt" - asta e replica din desenele animate la care mă uit acum cu aceeaşi bucurie cu care s-ar uita un copil mic :)

Despre asta este vorba şi în postarea mea de astăzi...despre lucrurile drăguţe pe care le putem face pentru prietenii din ţara-ntreagă, atât pe cei pe care-i cunoaştem cât şi pe care nu.

Adică... decembrie se arată a fi foarte creativ anul acesta. Sunt înconjurată de idei minunate, creative, diverse - toate ca să avem cele mai frumoase sărbători. Vă invit să descoperiţi în rândurile de mai jos alternative pentru bucuria completă (cum zice reclama de la Vodafone - bucuria dăruitului cu bucuria primitului) şi vă mai invit să lăsaţi comentarii cu alte idei descoperite de voi (sau organizate de voi).


ShoeBox - noua descoperire în materie de proiecte de Crăciun (mulţumesc Nadia!) este un proiect în 3 paşi prin care faci o donaţie sub formă de daruri pentru copii. Trebuie să cauţi prin debara o cutie goală pe care apoi să o transformi într-o cutie de cadou. Pui în ea ce vrei tu (poţi cumpăra ceva special pentru asta sau poţi pune ceva ce ai în casă şi care aşteaptă să fie dăruit). Cei de la ShoeBox au şi o listă de recomandări (de
la obiecte de igienă la jucării sau alimente neperisabile) pentru copii de 2-18 ani (cadoul tău va fi direcţionat către un copil care mai mult ca sigur se va bucura de ceea ce pui tu în cutia ta de pantofi). În cutie poţi pune şi o felicitare pe care să-ţi laşi datele de contact având posibilitatea de a ţine legătura cu copilul la care va ajunge cadoul de la tine. După ce ai pus în cutie tot ceea ce vrei (fără a o sigila) trebuie să mergi la locaţiile din oraşul tău unde cei din proiect vor vedea cui se potriveşte cadoul tău (vârstă şi sex). La final vei afla unde a ajuns cadoul de la tine şi sunt convinsă că te vei simţi un fel de Moş Crăciun. Mai multe poţi citi aici: http://shoebox.ro/2011/11/22/start-shoebox-2011/

Secret Santa? Cred că toată lumea ştie ideea. Funcţionează atât în corporaţii cât şi în firme şi ong-uri mici. Toată lumea cumpără câte un cadou (fără să ştie unde va ajunge acesta) apoi prin tragere la sorţi fiecare descoperă cui îi va fi Moş Crăciun. Ideea
variază de la o organizaţie la alta. Dar pe cea de la Elefant.ro o cunoaşteţi? Acest Secret Santa presupune înscrierea în campanie pe site-ul elefant.ro de unde alegi un cadou (ai de ales dintr-o secţiune speciala super ofertantă). Achiţi cadoul ales şi aştepţi mailul de confirmare. Cadoul tău va ajunge la cineva din ţară iar tu vei primi la rândul tău un cadou de la cineva. Ceea ce e şi mai fain este că pentru fiecare cadou achitat în această campanie Elefant.ro şi Salvaţi Copiii donează un cadou unui copil defavorizat. Eu abia aştepă să simt bucuria dăruitului :)

AIDA Buzău are şi ea cadoul ei de Crăciun. Tocmai ce au lansat noul lor proiect "Urban Art - ateliere de artă urbană" pentru elevii de generală şi liceu iar sâmbătă toţi "lucrătorii din atelier" vor face tot felul de decoraţiuni şi cadouri pe care le pot dona unui centru de plasament local. Dacă eşti prin Buzău fă-ţi timp sâmbătă pentru a lua parte la super-atelierul de hand-made "Moş Crăciun sunt EU". Ai ocazia să faci quilling, origami, decoraţiuni din fimo sau cadouri din obiecte reciclabile. Vezi mai multe aici: http://urbanart.initiativedurabile.ro


ONG Open Doors on Christmas (10 şi 11 decembrie, orele 11.00-17.00) este evenimentul prin care ong-urile din Bucureşti (în special) vând tot felul de "chestii deştepte la preţuri mici" în Club Goblin. Orice produs pe care tu îl cumperi înseamnă şi o donaţie - un sprijin financiar pentru ong-ul de la care cumperi. Evenimentul e o idee pusă în "scenă" de AIDA Bucureşti împreună cu Goblin.


Cadoul tău pentru tinerii din Cluburile Impact poate fi un simplu sms la 8822. Nu cred că pot spune ceva mai mult decât spune Tudor Chirilă în spotul de mai jos... poate doar "tu ce faci?"



Sunt o mulţime de idei bune în special în perioada asta. Facebook-ul mă atenţionează zi de zi cu privire la câte o campanie. Şi dacă se mai găsesc cârcotaşi care cred că doar de Crăciun se întâmplă lucruri faine îi invit să arunce un ochi pe proiectele ong-urilor şi grupurilor informale. A fost un an plin-ochi de proiecte pentru copii, tineri, adulţi şi bătrâni. Pentru toate vârstele dar nu încă pentru toată lumea - pentru că e nevoie de toată lumea să se implice ca toată lumea să fie mai bine :D

Şi ca să "dăm dovezi la lume" că se poate vă invit şi pe voi să lăsaţi comentarii cu idei faine pentru Crăciun: fie că e un Secret Santa sau un sprijin pentru un ong care face lucruri bune tot timpul anului. Dacă aveţi şi link-uri ar fi super să le postaţi...poate mai sunt Moşi Crăciuni printre noi...